Încearcă GRATUIT
Dezvoltarea limbajului

Copilul amestecă româna cu engleza? Avantajele bilingvismului

Este normal ca un copil bilingv să amestece româna cu engleza? Află ce spun specialiștii despre bilingvism, avantajele sale și dezvoltarea limbajului.

7 minute citire· actualizat
Distribuie:
Bunică și nepot comunicând cu un profesor online de engleză printr-un joc cu o mașinuță
Bunică și nepot comunicând cu un profesor online de engleză printr-un joc cu o mașinuță

„Mami, vreau un apple!” sau „Uite, a big dog!” Dacă un copil folosește regulat româna și engleza, astfel de combinații pot apărea și nu indică, prin ele însele, o întârziere în dezvoltarea limbajului.

„Mami, where is ursulețul meu?” De ce copiii amestecă limbile

La micul dejun, copilul cere „milk”. Mai târziu spune că vrea să meargă „outside”, iar când îi povestește bunicii despre grădiniță folosește cuvinte în română și engleză în aceeași propoziție.

Pentru unii părinți este amuzant. Pentru alții devine un motiv de îngrijorare: nu mai știe românește? A început engleza prea devreme? Ar trebui să îl obligăm să aleagă o singură limbă?

Organizații profesionale precum American Speech-Language-Hearing Association și American Academy of Pediatrics explică faptul că expunerea la mai multe limbi nu provoacă, prin ea însăși, o tulburare de limbaj. Copiii multilingvi își pot distribui vocabularul între limbi și pot trece natural de la una la alta.

Episodul 3 · Mirela Zoița

Cum am crescut un copil trilingv pentru o lume mai mare

Câmpulung Moldovenesc → Rarăul → oportunitatea americană → maternitate

Citește transcrierea episodului
În cadrul podcastului „O lume mai mare”, realizat în colaborare cu Novakid, Ada Chindea, coach transformațional și moderator al comunității Despre Copii, și Mirela Zoița, cofondatoarea comunității Despre Copii și co-moderatoarea podcastului, discută despre felul în care limba engleză poate transforma parcursul unei persoane, deschizând uși către noi experiențe, oportunități profesionale, prietenii și culturi. În acest episod, cele două moderatoare fac schimb de roluri, iar Mirela își împărtășește povestea personală despre modul în care limba engleză i-a influențat viața și cariera, devenind un adevărat pașaport către o lume mai mare. Experiența sa demonstrează că uneori este important să ai curajul de a insista, iar o întrebare adresată la momentul potrivit poate schimba întregul curs al vieții. De la studiile de inginerie la prima oportunitate profesională După absolvirea Facultății de Mecanică, specializarea Mașini Termice, Mirela a primit un post în Satu Mare, unde a lucrat timp de câteva luni. Curând, și-a dat seama că nu se simțea apropiată de oraș și că îi era dor de părinți. Își dorea să se întoarcă mai aproape de familie, în Câmpulung Moldovenesc. În timpul primei vizite acasă, a căutat în cartea de telefon o fabrică de lapte și a decis să meargă direct la director pentru a solicita un loc de muncă, mizând pe pregătirea sa de inginer în domeniul mașinilor termice și pe faptul că era din localitate. Directorul i-a explicat că, deși aprecia inițiativa și pregătirea sa, fabrica nu avea un post disponibil pentru ea. În acel moment, Mirela a ales să menționeze un alt atu: cunoștințele de limba engleză. Deși nivelul său de engleză era încă modest, a considerat că această competență putea reprezenta un avantaj important. Era o perioadă de după Revoluție, în care numeroși oameni de afaceri străini veneau în România și încercau să dezvolte noi relații comerciale. Cunoașterea limbii engleze nu era încă atât de răspândită, iar Mirela a avut curajul să își valorifice cunoștințele, chiar dacă nu se considera pe deplin pregătită. Directorul i-a spus că o va contacta dacă va apărea o oportunitate. La numai trei zile distanță, Mirela a primit un telefon prin care era invitată să participe la o întâlnire cu o delegație a ambasadei americane, formată din oameni de afaceri din Statele Unite, care urmau să viziteze fabrica. Instituția avea nevoie de cineva care să asigure traducerea, iar Mirela a fost chemată să îndeplinească acest rol. O lecție importantă despre curaj și dorința de a învăța Experiența de traducere i-a oferit Mirelei ocazia de a-și testa cunoștințele de engleză într-un context real. A realizat atunci că nivelul său era mult mai rudimentar decât crezuse și că știa, de fapt, doar elementele de bază ale limbii. Entuziasmul său a compensat însă, într-o anumită măsură, lipsa experienței. Deși nu putea explica toate detaliile pe care și-ar fi dorit să le transmită oamenilor de afaceri americani, a încercat să comunice cât mai bine. În delegație se afla și o profesoară americană de limba engleză, care preda voluntar la un liceu din București. Mirela a întrebat-o direct ce părere avea despre nivelul său de engleză, iar răspunsul a fost sincer: cunoștințele erau încă rudimentare, iar accentul românesc era puternic. Cu toate acestea, profesoara a apreciat dorința Mirelei de a învăța. Aceasta îi cerea să îi pregătească teste, să îi verifice cunoștințele și să o ajute să descopere cuvinte noi. Întâlnirea a devenit astfel o experiență importantă de învățare și un punct de plecare pentru dezvoltarea sa lingvistică. Entuziasmul și disponibilitatea de a învăța au fost remarcate și de reprezentanții delegației. Ulterior, Mirelei i s-a oferit un loc de muncă într-o agenție americană din cadrul ambasadei americane. Astfel, o simplă vizită la o fabrică din orașul natal s-a transformat într-o oportunitate profesională care i-a permis să își perfecționeze limba engleză și să își deschidă noi perspective de carieră. De la ambasada americană la Greenpeace, în Amsterdam La aproximativ doi ani după această experiență, Mirela a simțit că orizonturile sale deveniseră prea limitate și că își dorea să descopere mai mult, să învețe și să ajungă într-un mediu internațional. A apărut astfel oportunitatea de a merge la Amsterdam și de a lucra pentru Greenpeace. Experiența a reprezentat o nouă etapă în dezvoltarea sa. Deși locuia în Amsterdam, mediul profesional era internațional, iar colegii săi proveneau din numeroase țări. Limba engleză era principalul instrument de comunicare, ceea ce i-a oferit posibilitatea de a-și îmbunătăți continuu competențele lingvistice. Mirela subliniază că limba engleză a însoțit-o în fiecare etapă importantă a vieții și a ajutat-o să meargă mai departe, atât profesional, cât și personal. În Olanda l-a cunoscut pe viitorul său soț, iar viața de expat a devenit o experiență frumoasă, construită în jurul întâlnirii cu oameni din culturi și țări diferite. Ulterior, limba engleză i-a deschis drumul către o altă oportunitate profesională importantă: a lucrat mai bine de nouă ani pentru o agenție a Organizației Națiunilor Unite, cu sediul la Haga. În acest mediu internațional, engleza a rămas limba principală de comunicare. Deși acest lucru a însemnat că a avut mai puține ocazii să își dezvolte cunoștințele de limba olandeză, Mirela consideră că, într-o comunitate de expați, engleza reprezintă un instrument esențial pentru integrare, comunicare și evoluție profesională. Ce ar fi făcut diferit în procesul de învățare a limbii engleze Privind în urmă, Mirela mărturisește că i-a plăcut întotdeauna să învețe limbi străine, inclusiv în perioada în care studia limba engleză la școală, în timpul regimului comunist. Încă de atunci simțea că învățarea unei limbi străine îi deschide accesul către o lume nouă. Nu își putea imagina însă cât de multă putere avea să îi ofere, în realitate, cunoașterea limbii engleze. Orele de engleză din școală erau puține, iar progresul ar fi putut fi mai rapid dacă ar fi avut mai multe oportunități de exersare. Din experiența acumulată ulterior, Mirela a înțeles cât de mult contează contactul direct cu oameni care vorbesc fluent limba, inclusiv cu vorbitori nativi. Aceștia îi pot ajuta pe cei care învață să își îmbogățească vocabularul, să își dezvolte capacitatea de înțelegere și să își formeze o ureche mai atentă la pronunție și accent. Dacă ar putea schimba ceva în parcursul său, Mirela ar acorda mai mult timp lecturii în limba engleză și conversațiilor cu persoane care o vorbesc foarte bine. Ea consideră că familiarizarea cu un accent natural contribuie la dezvoltarea încrederii în sine și îi încurajează pe cei care învață să vorbească mai corect și mai firesc. Totodată, subliniază că dobândirea fluenței este un proces care necesită timp și exercițiu, iar perfecțiunea nu poate fi atinsă de la început. Un vocabular bogat, exprimarea corectă și dorința de a continua să înveți pot face însă o diferență semnificativă în felul în care ești perceput și în oportunitățile de care poți beneficia. Cum a transmis mai departe importanța limbii engleze fiului său Odată ce a devenit mamă, Mirela a înțeles și mai bine cât de important este ca un copil să aibă acces la oportunități educaționale și culturale diverse. Experiențele sale personale au determinat-o să își dorească foarte mult ca fiul său să învețe limba engleză încă din ciclul primar. Familia a avut ocazia să se mute din Olanda în Cipru, unde a intrat din nou într-un mediu internațional. În contextul în care învățarea limbii grecești ar fi presupus un efort suplimentar de integrare, limba engleză a rămas principalul mijloc de comunicare. Fiul Mirelei a fost înscris la o școală internațională, unde a început cu un nivel de engleză de bază. Cunoștea câteva expresii, în parte datorită expunerii la conținuturi online, însă nu avea încă fluența necesară pentru a comunica fără dificultăți. Contactul zilnic cu alți copii, inclusiv cu vorbitori nativi de engleză, l-a ajutat să progreseze rapid. În timp, nu numai că a învățat limba, dar s-a familiarizat și cu aspecte ale culturii britanice și internaționale: umorul, glumele, interacțiunile dintre copii și activitățile sportive desfășurate împreună. Mirela consideră că acest univers a contribuit la formarea lui, oferindu-i o perspectivă mai largă asupra lumii și ajutându-l să îmbine ambiția și inteligența cu care a fost crescut în România cu rigoarea și organizarea pe care le-a observat în mediul internațional. Româna, olandeza și engleza: avantajul de a crește între mai multe limbi Un aspect deosebit de important pentru Mirela a fost păstrarea limbii române ca limbă maternă a fiului său. Deși familia a trăit mulți ani în străinătate, părinții și-au dorit ca el să poată vorbi românește și să își exprime sentimentele în limba în care a crescut. Mirela consideră că limba maternă are o legătură profundă cu emoțiile și experiențele din copilărie. Primele amintiri, relațiile apropiate și sentimentele sunt asociate adesea cu acele cuvinte care au o încărcătură afectivă specială. În paralel, fiul său a învățat limba olandeză la școală până în jurul vârstei de zece ani, după care educația în limba engleză a devenit tot mai importantă. Studiul aprofundat al limbii engleze i-a oferit acces la literatura și cultura anglofonă, astfel încât a ajuns să cunoască mai mulți scriitori englezi decât români. În același timp, această pregătire i-a permis să își continue studiile universitare în limba engleză la Universitatea Erasmus din Rotterdam. Capacitatea de a trece cu ușurință de la română la olandeză și la engleză i-a oferit un avantaj important, atât din punct de vedere educațional, cât și profesional. După absolvirea studiilor, primul său loc de muncă a fost la Meta, în Dublin, unde lucrează și în prezent, într-un mediu internațional, alături de numeroși expați. Pentru Mirela, acest parcurs reprezintă o confirmare a faptului că limba engleză a devenit un fir roșu transmis de la o generație la alta. Stilul de viață internațional a continuat și în cazul fiului său, fără ca familia să își piardă însă legăturile cu rădăcinile românești. Chiar dacă membrii familiei comunică uneori într-un amestec de română și engleză, mesajele dintre ei rămân adesea în limba română, păstrând astfel legătura cu limba maternă și cu identitatea lor culturală. Teama că învățarea mai multor limbi îi poate încurca pe copii Spre finalul discuției, Ada Chindea aduce în atenție o preocupare frecventă a părinților: teama că expunerea copiilor la mai multe limbi străine îi poate face să le confunde. Mirela povestește că a întâlnit inclusiv familii mixte, olandezo-române, care au evitat să le vorbească celor mici în ambele limbi de teamă că aceștia le-ar putea amesteca. Din experiența sa, însă, această teamă nu s-a confirmat. Fiul ei a crescut vorbind româna, olandeza și engleza, iar trecerea de la o limbă la alta a devenit un proces firesc. Mirela consideră că flexibilitatea copiilor le permite să se adapteze cu ușurință la medii lingvistice diferite și că părinții nu ar trebui să se teamă de această alternare a limbilor. Ea oferă și un exemplu personal: în familie există momente în care folosește accentul specific Bucovinei, iar uneori recurge la expresii moldovenești pentru a transmite mai multă tandrețe. De asemenea, poate adopta și alte particularități regionale de vorbire, precum accentul ardelenesc. Aceste schimbări de registru și de accent sunt privite cu umor și naturalețe, demonstrând că adaptarea modului de exprimare poate fi o abilitate firească. Mesajul Mirelei pentru părinți: curaj și încredere în capacitatea copiilor de a învăța În încheiere, Mirela le transmite părinților care se tem că prea multe limbi străine le-ar putea crea dificultăți copiilor să aibă curaj și încredere în capacitatea acestora de a învăța. Ea consideră că cei mici au o mare capacitate de adaptare și că expunerea la mai multe limbi poate reprezenta o formă valoroasă de stimulare intelectuală. Copilăria este o perioadă în care merită încurajată descoperirea limbilor străine, fără ca părinții să pornească de la teama că acestea se vor amesteca. În opinia sa, investiția în învățarea limbilor străine, în special a limbii engleze, le oferă copiilor posibilitatea de a explora noi culturi, de a comunica mai ușor și de a accesa oportunități educaționale și profesionale. Chiar dacă, mai târziu, copiii vor observa și vor glumi uneori pe seama accentelor părinților, acest lucru face parte din farmecul unei familii în care se vorbesc mai multe limbi. La finalul conversației, Mirela sintetizează întreaga sa experiență printr-o idee esențială: pentru ea, limba engleză este un pașaport către o lume mai mare. Povestea sa demonstrează că o competență dobândită inițial la școală poate deveni, în timp, cheia unor experiențe profesionale internaționale, a unor relații autentice și a unui parcurs educațional care se transmite de la părinte la copil. Prin acest episod, podcastul „O lume mai mare” îi invită pe părinți să privească învățarea limbii engleze dincolo de programa școlară și să o înțeleagă ca pe o investiție în libertatea, independența și viitorul copiilor lor.

Ce înseamnă, de fapt, bilingvismul

Un copil poate crește bilingv atunci când părinții folosesc limbi diferite, când acasă se vorbește o limbă iar la școală alta sau când are contact regulat și semnificativ cu două limbi din primii ani.

1
Bilingvism simultan

Apare atunci când copilul este expus semnificativ la două limbi din primii ani de viață.

2
Bilingvism succesiv

Apare atunci când începe să învețe o a doua limbă după ce a început deja să o dobândească pe prima.

Nu este obligatoriu să vorbească ambele limbi la fel de bine. Poate cunoaște mai multe cuvinte despre familie în română și mai multe cuvinte despre școală sau jocuri în engleză. Limba dominantă se poate modifica pe parcursul vieții, odată cu mediul și frecvența utilizării.

Un copil care face câteva minute de engleză zilnic nu devine automat bilingv, dar construiește o bază utilă pentru folosirea unei limbi suplimentare.

De ce spune „Vreau water” în loc de „Vreau apă”

  • Cunoaște mai bine acel cuvânt în engleză. Poate a întâlnit „dinosaur” într-un joc sau într-o lecție și nu folosește încă spontan echivalentul românesc. Când vrea să comunice repede, alege cuvântul cel mai accesibil.
  • Folosește limbile în contexte diferite. Româna poate fi limba meselor și a familiei, iar engleza limba activităților online sau a anumitor jocuri. Când povestește, vocabularul din aceste lumi se întâlnește.
  • Se adaptează interlocutorului. Dacă părintele înțelege ambele limbi, copilul poate combina mai mult. Cu bunica, care folosește doar româna, poate încerca să rămână predominant în română.
  • Își folosește toate resursele pentru a comunica. Scopul lui este să transmită o idee. Pe măsură ce vocabularul și experiența cresc, poate ajunge să selecteze mai ușor cuvintele potrivite fiecărui context.

Sprijină curiozitatea lingvistică

Lecțiile online îi oferă copilului tău un mediu sigur în care să exploreze limba engleză prin joc.

Încearcă gratuit
Novakid - O lume mai mare

Cinci beneficii concrete ale bilingvismului

  1. Comunicarea cu mai mulți oameni: Copilul poate construi relații cu rude, prieteni și profesori din medii lingvistice diferite. Pentru familiile din diaspora, limba română poate păstra legătura emoțională cu bunicii și cu viața familiei.
  2. Accesul la resurse educaționale: Engleza îi poate oferi acces la materiale, activități, documentare și, mai târziu, proiecte sau programe educaționale internaționale.
  3. O perspectivă mai bogată asupra limbajului: Copilul observă că aceeași idee se exprimă diferit. Astfel de comparații îl pot ajuta să reflecteze asupra structurii limbilor.
  4. Legătura cu identitatea și cultura: Cele două limbi nu trebuie să concureze. Una poate conecta copilul cu familia și tradițiile, cealaltă cu experiențele internaționale.
  5. Oportunități viitoare: Competența reală în mai multe limbi poate facilita schimburi educaționale și comunicare profesională. Beneficiul depinde însă de experiența și nivelul dobândit, nu doar de eticheta „bilingv”.

Copiii bilingvi sunt automat mai inteligenți?

Nu este corect să promitem un avantaj cognitiv universal. Cercetările despre atenție și funcții executive au rezultate variabile.

O meta-analiză din 2021 (Lowe et al.), care a analizat date de la peste 23.000 de copii bilingvi și monolingvi, a concluzionat că avantajul general observat a fost mic și variabil, iar unele diferențe nu s-au menținut după ajustarea limitărilor studiilor.

Bilingvismul rămâne valoros prin beneficii directe: copilul comunică în două limbi, accesează mai multe resurse și menține relații în contexte culturale diferite. Nu avem nevoie de promisiuni exagerate pentru a recunoaște aceste beneficii.

Există și provocări?

Cum reacționăm când copilul combină limbile

Copilul spune: „Mami, vreau the blue car!”.

În loc de „Nu se spune așa!”, părintele poate reformula natural:

„Vrei mașinuța albastră? Uite-o aici!”

Dacă momentul este dedicat englezei, poate răspunde:

„You want the blue car? Here it is!”

Copilul aude modelul corect fără să simtă că mesajul său a fost respins. Nu este nevoie să repete de fiecare dată. Comunicarea trebuie să continue. Evitați corectarea permanentă, pentru a păstra conversația firească și lipsită de presiune.

Trebuie ca fiecare părinte să vorbească exclusiv o limbă?

Metoda „un părinte, o limbă” poate funcționa pentru unele familii, dar nu este singura variantă. Alte familii folosesc româna acasă și engleza la școală sau dedică anumite activități fiecărei limbi.

Este important ca adulții să comunice natural, bogat și cu implicare emoțională în limbile în care se simt confortabil. Dacă părintele nu stăpânește bine engleza, nu trebuie să renunțe la conversațiile complexe în română pentru a crea artificial un mediu exclusiv englezesc.

Când cerem sfatul unui specialist

Întrebările părinților despre bilingvism

Trebuie să îl corectez de fiecare dată când combină limbile?
Nu. Reformulați natural propoziția în limba conversației și continuați dialogul. Corectarea permanentă poate reduce dorința de a comunica.
Dacă învață engleza de mic, va vorbi mai greu românește?
Engleza nu provoacă în sine o întârziere. Dezvoltarea fiecărei limbi depinde de cantitatea și calitatea experiențelor pe care copilul le are în acea limbă.
Este normal să vorbească mai bine engleza decât româna?
Poate fi firesc, mai ales dacă engleza este folosită cel mai mult la școală și cu prietenii. Familia poate susține româna prin contexte autentice și plăcute.
Este mai bine să învețe complet româna înainte de engleză?
Nu este necesar să așteptați ca dezvoltarea românei să fie „completă”. Copiii pot dobândi două limbi simultan sau pot începe a doua limbă ulterior.
Un copil bilingv trebuie să vorbească perfect ambele limbi?
Nu. Nivelurile pot fi diferite și se pot schimba în timp. Important este să poată comunica adecvat nevoilor și contextelor sale.

Concluzie: copilul nu trebuie să aleagă între două limbi

Când spune „Mami, vreau un apple!”, copilul folosește resursele pe care le are pentru a transmite o idee. Cu vocabular, experiență și modele bune, va avea tot mai multe opțiuni de exprimare în fiecare limbă.

Bilingvismul nu înseamnă două jumătăți de limbaj. Înseamnă posibilitatea de a construi relații, de a descoperi lumea și de a comunica prin două limbi care fac parte din viața copilului.

Cum susținem firesc ambele limbi?0%

Practica face diferența

Lecția online oferă conversație și feedback, iar jocul scurt în familie mută engleza în viața de zi cu zi. Împreună, practica alături de profesor și reluarea firească de acasă îi dau copilului ocazii reale de comunicare.

Conținut realizat în parteneriat cu Novakid. Abilitățile lingvistice se dezvoltă în timp și depind de ritmul fiecărui copil, de consecvență și de interacțiunile din familie. Lecțiile susțin progresul, dar nu garantează rezultate imediate.

Novakid Logo×Desprecopii

O lume mai mare este un proiect editorial și educațional dedicat părinților care vor să ofere copiilor acces la oportunități globale.

Datele tale

Folosim datele trimise prin quiz numai pentru rezultatul solicitat și, dacă alegi separat, pentru comunicări despre Novakid.

© 2026 Novakid & Desprecopii. Toate drepturile rezervate.

Made with passion for education